La moment nu sunt sondaje deschise!

» Arhiva Sondaje Online
Pașaportul raionului

P A Ş A P O R T U L

unităţii administrativ – teritoriale raionul Rîşcani

1. Geografia şi organizarea administrativ – teritorială

Raionul Rîşcani este situat în partea de Nord – Vest a Republicii Moldova. La Nord raionul se învecinează cu raionul Edineţ, la Est cu raionul Drochia şi municipiul Bălţi, la Sud cu raionul Glodeni, la Vest – cu România.

Teritoriul raionului are o suprafaţă de 936,03 km2 şi este reliefat  prin dealuri şi cîmpii.

Altitudinile reliefului variază între 280 m (Pociumbeni) şi 115 m (Corlăteni).

Clima raionului este temperat – continentală, influenţată de masele de aer atlantice din Vest, mediteraniene Sud – Vest şi continental – excesive din Nord – Est.

Temperatura medie anuală a aerului constituie 8,6 – 10,3 °C.

Cantitatea anuală de precipitaţii constituie circa 618 mm/m2.

Apele raionului fac parte din bazinul Mării Negre. Pe teritoriul raionului curge rîul Prut, rîuleţele Reut, Cihur, Copăceanca, Racoveţ, Pamerniţa, Camencuţa. În lunca rîului Prut în 1978 a fost finalizată construcţia şi dată în exploatare staţia hidro – electrică „Costeşti – Stînca” cu capacitatea de 32 MGV. În afară de aceasta raionul dispune de terenuri subacvatice, care constituie 4007,58 ha, inclusiv: iazuri – 3784,81 ha, rîuri şi lacuri – 222,77 ha.

Pădurile raionului ocupă o suprafaţă de 4,5 mii ha. Ele sînt predominate de speciile de stejar, arţar, fag, ulm, carpen.

Fauna raionului este reprezentată prin diferite specii. Pădurile sînt populate de mistreţi, bursuci, căprioare, diferite păsări şi rozătoare. Fauna acvatică este reprezentată prin specii de somn, crap, plătică, caras, molitru, şaran, ştiucă ş.a.

Principala bogăţie naturală este solul, reprezentat prin diferite tipuri de ciornoziom. Alte resurse naturale, care se găsesc pe teritoriul raionului sînt materialele de construcţii: calcar, argilă, prundiş. (Druţă, Corlăteni, Branişte, Păscăuţi, Duruitoarea Veche, Horodişte, Şaptebani, Rîşcani).

 

1.1 Organizarea administrativ – teritorială a raionului.

Organizarea administrativ – teritorială a raionului este efectuată în baza Legii Republicii Moldova nr. 764-XV din 27.12.2001 „Privind organizarea administrativ – teritorială a Republicii Moldova”, Legii Republicii Moldova nr. 123-XV din 18.03.2003 „Privind administraţia publică locală”, avînd ca sarcină satisfacerea intereselor generale ale locuitorilor din unităţile administrativ – teritoriale.

Toate unităţile administrativ – teritoriale au statut juridic, dispun de patrimoniu, au dreptul de a soluţiona şi a gestiona, în cadrul legii, în numele propriu şi în interesele populaţiei locale.

Administrarea publică în unităţile administrativ – teritoriale se bazează  pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale  eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale şi de interes deosebit. Autonomia priveşte, de asemenea, organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale.

Autorităţile administraţiei publice locale beneficiază de autonomie financiară în condiţiile legii, au dreptul la iniţiativă cît priveşte administrarea treburilor publice locale, exercitîndu-şi, autoritatea în limitile teritoriului administrat.

Autorităţile administraţiei publice, prin care se exercită autonomia locală în sate  (comune), oraşe sînt consiliile locale, ca autorităţi deliberative şi primarii, ca autorităţi executive. Consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din sate (comune), oraşe în condiţiile legii.

Raporturile dintre autorităţile publice de nivelul al doilea şi cele de nivelul unu, au la bază principiile autonomiei, legalităţii, transparenţei şi colaborării în rezolvarea problemelor comune.

Consiliile raional, săteşti, comunale şi orăşeneşti sînt reprezentate de consilieri aleşi în condiţiile Codului Electoral. Satele (comunele) şi oraşele au cîte un primar şi un viceprimar, aleşi în condiţiile legii.

 

2.  Populaţia

Criza socială din anii 90 ai secolului XIX a fost mai profundă şi mai acută decît cea economică. Ea a fost determinată de începutul reformelor economice şi sociale.

În urma concedierii forţei de muncă din ramurile economiei raionului, majorării inflaţiei băneşti şi diminuării alocaţiilor de la Stat pentru necesităţile sociale s-au micşorat nu numai sursele de venit ale populaţiei, capacităţile lor de cumpărare, dar şi posibilităţile de-a susţune ajutor social de la stat.

Înrăutăţirea condiţiilor şi a calităţii de viaţă a cetăţenilor a provocat schimbări în demografia circulaţiei populaţiei. Se observă scăderea natalităţii şi vitalităţii, creşterea mortalităţii populaţiei. La 01.01.2016 populaţia constituia 67929 locuitori.

3.  Forţa de muncă

Ocuparea forţei de muncă este una dintre principalele probleme, ce persistă în raion. Procesul de tranziţie la economia de piaţă a amplificat şi aprofundat incorenţa între cererea şi oferta forţei de muncă în ansamblu. Promovarea şi realizarea politicii de stat în domeniul dat se efectuiază în baza Strategiei ocupării forţei de muncă în Republica Moldova şi a legii privind ocuparea forţei de muncă şi protecţia socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, realizarea prevederilor cărora contribuie la ameliorarea situaţiei pe piaţa muncii, prevenirea şomajului şi sporirea gradului de ocupare a forţei de muncă.

La 76% de persoane înregistrate în anul 2016 s-a acordat servicii de mediere a muncii şi de protecţie socială. La formarea profesională au fost înmatriculate 43 persoane, din ei au fost angajaţi – 33. De ajutor de şomaj beneficiază 91 persoane, s-au cheltuit surse băneşti – 631,09 mii lei. 66 persoane au fost antrenate la lucrări publice remunerate.

 

4. Locuinţe

Fondul locativ constiutie totalitatea încăperilor locative, indiferent de forma de proprietate, inclusiv case de locuit, case specializate (cămine, case speciale pentru bătrîni singuratici şi altele), apartamente şi alte încăperi locative. În posesiune şi folosinţă a cetăţenilor raionului se află 27812 case de locuit individuale, 2165 apartamente.

 

 

 

4.1    Funcţionarea sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare.

Asigurarea populaţiei cu apă potabilă calitativă şi  funcţionarea  sistemelor de curăţire şi evacuare a apelor reziduale sînt factori importanţi ce influenţează asupra sănătăţii populaţiei. În ultimii 10 ani în raion s-a observat degradarea sectorului de aprovizionare cu apă şi canalizare. Ca urmare cetăţenii întrebuinţează apă potabilă, care nu corespunde pedeplin normelor sanitare.

În anii 1970-1990 în 42 de localităţi au fost construite apeducte, care astăzi necesită reparaţii curente şi capitale. Din 170 sonde arteziene existente funcţionează 55.  Beneficiază de sonde arteziene 42 localităţi din cele 55. Nu funcţionează sistemele de canalizare din localităţile rurale.

În perioada 2003-2005 s-au reconstruit apeducte în satele Horodişte, Pociumbăuţi, Nihoreni, Hiliuţi, Sturzeni, Duruitoarea Nouă, Răcăria. La reconstrucţia apeductului din or. Rîşcani se vv cheltui circa 2,5 mln. lei.

În perioada 2010-2016 s-au îndeplinit lucrări de construcție și canalizare la Costești, Duruitoarea Veche, Proscureni, Petrușani, Mălăiești, Gălășeni, Șaptebani, Hiliuți, Pîrjota, Pociumbeni, Pociumbăuți, Borosenii Noi, Vasileuți, Răcăria, Malinovscoe, Recea, Corlăteni, Singureni, Mihăileni, Sturzeni, Alexandrești, Braniște, Nihoreni.

S-au construit Stații de Iepurare a apelor riziduale în următoarele localități: Costești, Șaptebani, Varatic, Nihoreni, Aluniș.

Prin Fondul de Eficiență Energetică au fost implementate proiecte la următoarele obiecte: Rîșcani - grădinița nr. 10, LT. D. cantemir, gimn. Gh. Rîșcanu, Centrul de Sănătate Publică, Spitalul raional Rîșcani, Nihoreni - LT C. Popovici, Mihăileni- liceu, Aluniș - gimnaziu, Gălășeni- gimnaziu, CS Costești, Corlăteni - Casa de Cultură, LT din Corlăteni, Iluminarea Stradală.

4.2 Asigurarea populaţiei cu gaze naturale.

Gazificarea localităţilor raionului este una din cele mai prioritare sarcini ale autorităţilor publice locale. Aceasta activitate se desfăşoară în conformitate cu Programul naţional de gazificare al Republicii Moldova. Datorită eforturilor depuse gazificarea localităţilor raionului Rîşcani a început cu construcţia gazoductului de presiune înaltă Drochia – Rîşcani, lungimea totală de 14,5 km.

Pînă la 01.01.2006 au fost construite gazoducte – braşament spre 19 localităţi: Zăicani, Pîrjota, Moşeni, Alexandreşti, Cucuieţii Noi, Cucuieţii Vechi, Sturzeni, Corlăteni, Grinăuţi, Singureni, Cebanovca, Balanul Nou, Rămăzani, Mihăileni, Nihoreni, Malinovscoe, Lupăria, Costeşi şi altele. În perioada anilor 2003-2005 au fost construite 65 km de gazoducte pentru 9 localităţi, în sumă de 12,5 mln. lei.

 

 

4.3 Reţeaua de drumuri, spaţii verzi.

Reţeaua de drumuri prezintă un component important a infrastructurii, necesară pentru dezvoltarea social – economică a raionului. Lungimea totală a reţelilor de drumuri constituie 1095,3 km, inclusiv: drumuri asfaltate – 106,7 km, drumuri petruite – 187,6 km, drumuri de ţară – 801 km.

 Ponderea drumurilor acoperite cu îmbrăcăminte rigidă aflate în gestiunea SA „Drumuri Rîşcani” constituie: drumuri naţionale – 108 km, drumuri locale – 180,39  km.

Suprafaţa parcurilor din localităţile raionului constituie – 35 ha.

 

 

5.  Învăţămîntul

Calitatea învăţămîntului general este un factor important în dezvoltarea resurselor umane.

În anul scolar 2015-2016 au activat 81 de instituții preuniversitare: 8 licee, 4 școli medii de cultură generală, 27 gimnazii, școala auxiliară Costești și 41 grădinițe de copii. În aceste instituții se instruiesc 10230 copii. Își satisfac opțiunile în 2  instituții de învățămînt complimentar cu Centrul de Creație a elevilor și școala sportivă 1047 copii.

Au fost asigurați cu hrană 3978 elevi sau toți copiii din clasele primare și 97 la sută copii din familiile cu situația materială precară.

Instruirea în instituții este dirijată de 1031 cadre didactice inclusiv: 777 cadre didactice în școli și 232 în grădinițele de copii. După studii: superioare- 768; medii speciale- 251 și 12 studii medii, 126 nespecialiști și 167 pensionari, 9 profesori dețin gradul didactic Superior, 43 - gradulI, 560 - gradul II.

Nota medie a cunoștințelor elevilor la finele anului de studii 2008-2009 este  de 7,5, în gimnazii - 7,19, școlile de cultură generală - 7,22, nota medie la bacalaureat - 7,44.

Pentru odihna copiilor e menită tabăra de odihnă și întremare Vulturaș din s. Șaptebani, în care se odihnesc în sezonul estival circa 600-700 copii.

Tinerii din raion au posibilitatea de ași face studiile în Colegiul Agroindustrial din or. Rîșcani și Școala Profesională din aceeași localitate.


 

6.  Ocrotirea sănătăţii

Aplicarea consecventă a Programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova pe anii 2001-2005 „Renaşterea Economiei – Renaşterea Ţării” a asigurat redresarea situaţiei economico – financiară din instituţiile medicale, fapt care a condus la îmbunătăţirea indicatorilor de bază ai sănătăţii populaţiei. Direcţiile prioritare de activitate ale instituţiilor medicale din raion sînt orientate spre implementarea asigurărilor medicale obligatorii şi activitatea în condiţiile asigurării, prioritar:

-  fortificarea sectorului de asistenţă medicală primară;

-  sporirea volumului şi calităţii asistenţei mamei şi copilului;

-  realizarea programelor de stat;

-  organizarea aprovizionării populaţiei cu medicamente esenţiale ieftine şi calitative;

-  sporirea continuă a nivelului de calificare a personalului medical.

Populaţia raionului este asigurată cu asistenţă medicală de urgenţă de către staţiunea din Rîşcani şi de punctele de asistenţă medicală urgentă din localităţile Zăicani şi Şaptebani.

În teritoriul raionului activează Instituţia Medico – Sanitară Publică „Spitalul raional Rîşcani” cu subdiviziunile:

1.     Centrul medicilor de familie – 1

2.     Centre de sănătate – 10

3.     Oficii ale medicilor de familie – 16

4.     Cabinete ale medicilor de familie – 20

5.     Spitalul raional pentru 270 paturi cu 5 secţii specializate de profil.

Beneficiază de asigurare medicală obligatorie circa 53 mii locuitori sau 75,7 la sută din populaţia raionului.

 

7.  Protecţia socială a populaţiei

Asigurarea socială a populaţiei constituie prioritatea de bază şi elementul -  cheie al politicii sociale a statului.

În scopul protecţiei sociale a cetăţenilor socialmente vulnerabil, autorităţile publice contribuie la realizarea Programului naţional de protecţie, reabilitare şi integrare socială a persoanelor cu handicap pentru anii 2000-2005 şi ale altor acte legislative şi normative.

În acest scop Consiliul raional a instituit Centrul raional de reabilitare socio – medicală pentru persoanele în etate şi cu disabilităţi „Renaştere” pentru 25 paturi.

Funcţionează azilul pentru bătrîni în satul Nihoreni cu capacitate de 25 persoane.

La 01 ianuarie 2016 în raion erau 12448 pensionari, inclusiv invalizi 2952. Beneficiarii ai compensaţiilor nominative 6501 persoane, de îndemnizaţii 2750 persoane.

Invalizii de gradele I şi II (3219 cetăţeni) sînt beneficiari de compensaţii pentru transport corespunzător cîte 78 şi 39 lei.

Mărimea medie a pensiei e de 1225,55 lei. În raion s-a constituit Fondul raional de susţinere socială a populaţiei, care acordă ajutor financiar persoanelor nevoiase. De acest ajutor în anul 2016 s-au folosit 12448 persoane, au fost alocate 19440,90 mii lei.

 

8.  Cultura şi sportul

Activitatea în domeniul culturii şi sportului se desfăşoară în conformitate cu legislaţia în vigoare, Programele raionale „Cu privire la Programul dezvoltării culturii în raion pentru anii 2003-2006”, „programul raional „Cu privire la implementarea strategiei pentru tineret în perioada 2004-2006”.

Actualmente în teritoriul raionului activează 43 case şi cămine culturale, 55 biblioteci, 4 instituţii de învăţămînt artistic cu 163 lucrători. În raion sînt 169 formaţiuni de artişti amatori, dintre care 22 sînt deţinătoare al titlului colectiv „Model”. În raion sînt 15987 de tineri în vîrstă de la 16 pînă la 30 ani. În localităţi urbane – 4532, în localităţi rurale – 11455.

În teritoriul raionului activează trei muzee istorico – etnografice (Rîşcani, Pîrjota, Corlăteni) şi muzeul Marelui Stat major al Frontului II Ucrainean  din s. Malinovscoe.

Pe teritoriul raionului Rîşcani sînt 53 monumente între care:

- 37 monumente de istorie - În memoria Eroilor căzuţi în anii Marelui Război pentru apărarea Patriei (1941-1945).

- 3 monumente  arheologice:

 a) Peştera de la Duruitoarea Veche, (primăria Costeşti) aşezare tripoliană mijlocie, -  monument al naturii. Cu 30-40 mii de ani în urmă aici a trăit strămoşul omului contemporan Cro – Manionul.
b) Anşlagul de movili în s. Branişte numit „Suta de movili". Cea mai înaltă pistă -  „Movila  ţiganului”, înălţimea de 30 m.

 În caz de năvâlire a cotropitorilor otomani, pe piste se aprindeau vreascurile pregătite din timp. Fumul ce se ridica ziua sau focul noaptea, era observat de câtre străjeri şi în aşa fel era înştiinţat poporul şi boierimea gata de luptă împotriva invaziilor străine.

c) Peştera de la Horodişte.

 

Bisericile ocrotite de Stat:

1. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din s. Aluniş – anul  1913

2. Biserica „Sf. Cuv. Parascovia" din s. Boroseni – anul   1775

3. Biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil" din s. Branişte – anul  1847

4. Biserica „Adormirea Maicii Domnului" din s. Druţă

5. Biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” din s. Hiliuţi – anul  1842

6. Biserica ,,Sf. Cuv. Parascovia” din s. Moşeni – anul  1938

7. Biserica „Adormirea Maicii Domnului" din s. Şaptebani – anul  1904

8. Biserica „ Toţi Sfinţii" din s. Pîrjota – anul  1894

9. Biserica „Adormirea Maicii Domnului”  din s. Recea

10. Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din s. Mălăieşti

9.  Constituirea structurilor economiei de piaţă

În conformitate cu Programul de actvitate al Guvernului pentru anii 2004-2005 „Renaşterea economiei – Renaşterea ţării”, eforturile depuse în scopul susţinerii micului bussines au fost orientate spre realizarea măsurilor de stimulare a activităţii antreprenoriale a populaţiei, liberalizarea economiei, dezvoltarea multiaspectuală a sectorului privat.

Reforma sistemului reglementării de stat a activităţii antreprenoriale substanţial a diminuat gradul de dependenţă a înterprinderilor, de dirijare administrativă a activităţii antreprenorilae, cît şi a cheltuielilor suportate de întreprinderi pentru obţinerea licenţilor, permisiunilor, precum şi spre reducerea cheltuielilor ce ţin de controlul activităţii lor.

Activitatea economică a întreprinderilor mici şi mijlocii se manifestă prin crearea noilor locuri de muncă, săturarea pieţei cu mărfuri, a serviciilor şi reducerea sărăciei.

Industria raionului pe tot parcursul anilor 90 s-a aflat într-o criză profundă, în urma căreia volumul producţiei industriale s-a redus. Actualmente industria raionului activează în domeniile: prelucrării şi conservării fructelor şi legumelor, fabricării uleiului vegetal, fabricării produselor lactate şi de morărit, fabricării produselor de panificaţie şi articolelor de îmbrăcăminte, producerea cărămizei, tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei.

Sectorului antreprenoriatului şi micului business îi revin 93% din numărul total al întreprinderilor. În sfera de activitate a micului business sînt angajaţi circa 83% din salariaţi, iar cifra de afaceri a întreprinderilor mici şi mijlocii constituie peste 64% din suma totală constituie  81% din suma încasărilor în bugetul consolidat.

Potenţialul economic al raionului e de circa 470-500 mln. lei. Ponderea ramurii agricole constituie 70%, a industriei – 8%.

 

10.  Agricultura

Un segment important în economia raionului este sectorul agrar. Volumul global al producţiei agricole în toate categoriile de gospodării în preţuri curente a constituit 806 mln. lei şi a crescut comparativ cu anul 2015 cu 11 %.

Pe perioada anului 2016 conducerea raionului, secţia agricultură şi alimentaţie, ca organ de specialitate, şi-au axat acţiunile spre conlucrarea cu agenții economici cu deferite forme de proprietate, crearea condiţiilor necesare pentru funcţionarea agenţilor economici din sectorul agrar şi industriei prelucrătoare, respectarea asolamentului de către agricultorii raionului pentru  stabilizarea situaţiei economice a gospodăriilor agricole și menținerea unui sistem durabil în agricultură pentru obţinerea unei producţii competitive.

Terenurile agricole din raion sunt gestionate de diverse forme organizatorico juridice, care au fost fondate pe parcursul anilor precedenţi  şi acum sunt bine formate.

                 Agricultorii din raion au obținut următorii indici la următoarele culturi de bază:

Grîu de pe suprafaţa de 11336 ha s-au recoltat 37605 tone cu roada medie de 3,32 t/ha.

Orz de pe suprafaţa de 2316 ha s-au recoltat 7938 tone cu roada medie de 3,43 t/ha.

Rapiță de pe suprafaţa de 1310 ha s-au recoltat 2843 tone cu roada medie de 2,17 t/ha.

Porumb pentru boabe de pe suprafaţa de 9120 ha s-au recoltat 28637 tone cu roada medie de 3,14 t/ha.

Floarea soarelui de pe suprafaţa de 14072 ha s-au recoltat 24766 tone cu roada medie de 1,76 t/ha.

Soia de pe suprafaţa de 5822 ha s-au recoltat 6138 tone cu roada medie de 1,08 t/ha.

Sfecla de zahăr de pe suprafaţa de 2022 ha s-au recoltat 59305 tone cu roada medie de 29.3 t/ha.

 

          Pe parcursul anului 2016 de către agenții economici din sectorul agrar au fost depuse 141 dosare pentru subvenționare, cu valoarea investiției totale 101,430,898 lei și valoarea subvențiilor solicitate 17,492,032 lei.

 

        În sectorul zootehnic la moment activează peste 82 de ferme mici și mijlocii de diferite specii de animale.

       O bună parte din aceste ferme sînt gestionate de tineri fermieri, antreprinori, care încearcă să revitalizeze sectorul zootehnic investind în utlaj performant și tehnologii avansate.

Pe parcursul anului s-a produs:

-          Carne 1885 tone, inclusiv sectorul asociat 282 tone.

-          Lapte 13472 tone, inclusiv sectorul asociat 773 tone.

-          Ouă 64763 mii bucăţi, inclusiv sectorul asociat 47620 mii bucăţi.

    Total în sectorul zootehnic pe anul 2016 s-a produs producție globală în suma de  171,290 mil.lei


11. Transportul  şi serviciile poştale

Transportul auto reprezintă o  parte componentă  a infrastructurii, necesară pentru dezvoltarea economică şi socială. Transportul contribuie la dezvoltarea comerţului, facilitează accesul populaţiei raionului la locuri de muncă, educaţie, ocrotirea sănătăţii şi altor servicii.

Activitatea agenţilor economici, persoanelor fizice posesori de transport auto este orientată spre stabilizarea şi sporirea eficienţei activităţii economice, crearea şi reglementarea pieţei serviciilor de transport. In anul 2005 fluxul de pasageri transportaţi cu autobusele şi microbusele a constituit 151,4 mii pasageri.

In teritoriul raionului sînt autorizate şi activează 9 staţii de reparare şi deservire tehnica a mijloacelor de transport.

Telecomunicaţiile au un impact substanţial asupra ritmurilor şi calităţii creşterii economice, nivelului de trai al populaţiei. Filiala S.A. „Moldtelecom”  Rîşcani gestionează o reţea telefonica fixă de 19590 linii prin intermediul a 35 centrale telefonice.

În domeniul serviciilor poştale populaţia raionului este deservită de întreprinderea de stat „Poşta Moldovei", centrul de poştă Rîşcani, 36 oficii poştale  şi o agenţie în satul Singureni subordonată oficiului poştal Corlăteni.


12. Comerţul

În anii precedenţi în domeniul comerţului s-au înregistrat unele succese Volumul vînzărilor de mărfuri în întreprinderile de comerţ în anul 2016 a înregistrat o creştere de 390 mln. lei. La  dezvoltarea comerţului au influenţat considerabil un şir de factori ce  au condiţionat majorarea volumului total de mărfuri, precum şi îmbunătăţirea calitativă a structurii acestuia, inclusiv:

- creşterea ponderii veniturilor băneşti ale populaţiei, care a contribuit la sporirea capacităţii de cumpărare a mărfurilor;

- majorarea ratei dominante în formarea circuitului mărfurilor cu amănuntul   a   întreprinderilor private de comerţ.

Acţiunile derivate la punerea în aplicare a Programului Naţional de revigoare  a cooperaţiei de consum au contribuit la stoparea declinului, în care s-a aflat cooperaţia de consum în perioada după anii 90 ai secolului trecut, iar drept, urmare s-au conturat tendinţe de creştere economică în toate sferele de activitate cooperatistă.

La 01.01.2017 în teritoriul raionului activează  351 unităţi comerciale, întreprinderi individuale  1164, întreprinderi ale cooperaţiei de consum   2,     societăţi  cu răspundere limitată 451.

13. Finanțe publice

Autorităţile adminis

traţiei publice locale, conform legislaţiei în vigoare, elaborează şi aprobă anual bugetele unităţilor administrativ – teritoriale, instituie impozite şi taxe, urmăresc realizarea bugetelor aprobate.

La finele anului Consiliul raional a aprobat bugetul consolidat pe anul 2016 pe venituri în sumă de 131,371 mii lei şi pe cheltuieli în sumă 137,201 mii lei.

Bugetul raionului Rîşcani în anul 2016 în întregime s-a executat la partea de venituri în sumă de 134208,4 mii lei, comparativ cu planul anual de 138677,2 mii lei şi a constituit 96,8%.

 

Sus


 

 

-------------------------------------------
ONG-uri Raionale

-------------------------------------------

 

 

 

 

http://calm.md/img/nopicsmall_ro.png

Direcția Raională Învățământ, Tineret și Sport Rîșcani

 

 
Rîșcani în imagini
Moldova Training IDIS Viitorul ”Consolidarea autonomiei locale”

© 2016 Consiliul raional Rîșcani, Republica Moldova.
str. Independenţei 38, or. Rîșcani, MD-5600, Republica Moldova
Tel/Fax.: (256) 22058;
Web: www.riscani.md, mail: consiliu@riscani.md.

Total vizitatori: 1969
Vizitatori ieri: 307
Vizitatori azi: 156
Online: 2